Texte si interpretari biblice (bine) echilibrate : iertarea

Exista in universul crestin si unele anomalii hermeneutice foarte raspandite cu efecte catastrofice , anomalii nascute din superficialitatea citirii si interpretarii Scripturilor. Cum Biblia este cartea de capatai, constitutia Bisericii si vietii crestine, care guverneaza ( sau ar trebui sa o faca ...) viata si comportamentul crestinilor, importanta intelegerii corecte a Scripturilor este capitala. Pentru ca o interpretare eronata duce la o traire gresita , deci la o marturisire stramba a credintei si a Domnului ei. 

Am mai semnalat - si cat voi avea suflare sper sa nu ma opresc din a face asta - exemple de interpretari gresite ale textului biblic cu impact distructiv mare si pagube colaterale deloc mici. Iata inca unul care afecteaza mai ales relatiile din familia Bisericii. 

 Citim in rugaciunea domneasca, ruga model oferita de Domnul ucenicilor Sai , despre datoria crestinilor de a se ierta unul pe altul cand gresesc :

și ne iartă nouă datoriile noastre cum și noi am iertat datornicilor noștri;
Căci dacă iertați oamenilor greșelile lor, vă va ierta și vouă Tatăl vostru cel ceresc. Matei 6:12,14 ( Versiunea Dumitru Cornilescu Literala 1931 - VDCL )

Aceste texte pun la grea incercare firile neiertatoare (sau greu iertatoare) care se vad sub presiune maxima : vrei sa te ierte Dumnezeu, musai trebuie sa-i ierti si tu pe cei ce ti-au gresit ; nu astepta iertarea divina daca nu esti dispus si daca nu te executi in a ierta pe cei care ti-au gresit infinit mai putin decat ai gresit tu fata de Cel de Sus. Aceasta presiune este binevenita cand vine vorba de a ne "debloca" iertarea fata de nefericitii care ne-au gresit, dar tot aceasta presiune are un potential manipulativ extrem de mare. Si acest gen de manipulare poate incepe foarte timpuriu in familiile crestine cand unul din copii poate lesne ajunge masiv santajat/manipulat emotional de un parinte : "iarta-ti frate/sora altfel nu astepta sa te iert" . Zic manipulativ pentru ca cel "dator" sa ierte este pus sub presiune indiferent de atitudinea/reactia vinovatului ce trebuie iertat. Ori vinovatului i se pare legitim sa astepte sa fie iertat neconditionat, chiar si fara ca el/ea sa (se) simta ca ar fi gresit cumva sau ca ar avea de ce sa fie iertat...

Tot genul asta de presiune teribila poate aparea cu gandul la texte precum : 

 Mâniați-vă și nu păcătuiți; să n-apună soarele peste întărâtarea voastră, - Efeseni 4:26 (VDCL)

Deci dacă ți-ai aduce darul la altar și acolo ți-ai aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, și mergi întâi, împacă-te cu fratele tău și apoi vino și adu-ți darul.  - Matei 5 :23,24 (VDCL)

La fel cand vine vorba de impartasanie, participarea la Cina Domnului - cand destui sunt tentati sa se retina pentru ca anumite relatii sunt departe de a fi ideale.

Si totul pleca de la o sucita intelegere a iertarii. Pentru ca Dumnezeu ne iarta "neconditionat", si noi am fi datori sa iertam asijderea. Ori aici este vorba de o grava gresita intelegere. Dumnezeu ne iarta cand ne cerem iertare si ne straduim sa (ne) indreptam ce am gresit. In absenta regretului si a sincerei tentative macar de a repara/indrepta ce se mai poate salva, despre ce iertare ar putea fi vorba? Sa ierte Dumnezeu ceva ce nici macar nu recunosti ca ai gresit, sau daca recunosti nu regreti, sau daca recunosti si regreti , nici prin cap nu-ti trece sa mai repari/recuperezi ce se mai poate? Cum sa te ierte cand nu consideri ca ai de ce sa fii iertat ? Sau realizezi ca ai gresit dar esti prea mandru/mandra sa recunosti spasit asta? Este evident din Biblie ca iertarea este precedata de chemari la pocainta, urmate de schimbarea implicita regretului.

De aici apare potentialul enorm de manipulare , adesea masiv si pervers exploatat , cand esti sau te simti ( aiurea) presat sa ierti indiferent de ce si cum se raporteaza vinovatul la situatie.

Asa se face ca textele din rugaciunea domneasca trebuie echilibrate cu alte texte si vorbe ale Domnului inregistrate in Evanghelii, mai precis de catre doctorul Luca , evanghelistul:

Luați aminte la voi înșivă. Dacă va păcătui fratele tău, ceartă-l; și dacă se va pocăi, iartă-l.
Și dacă de șapte ori pe zi va păcătui față de tine și de șapte ori se va întoarce la tine, zicând: Mă pocăiesc!, să-l ierți. - Luca:3,4 (VDCL)

Cristian Badilita in traducerea sa inedita si comentata a Evangheliei dupa Luca  observa :

Luca insista asupra pocaintei celui vinovat. Iertarea este nelimitata daca si pocainta se dovedeste sincera si nelimitata. Pacatosul "se pocaieste", de aceea trebuie iertat. Iertarea nu este un act unilateral: presupune si convertirea celui iertat.

John Wesley are un comentariu atent la texte:  

If he sin against thee seven times in a day, and seven times in a day return, saying, I repent - That is, if he give sufficient proof that he does really repent, after having sinned ever so often, receive him just as if he had never sinned against thee. But this forgiveness is due only to real penitents. In a lower sense we are to forgive all, penitent or impenitent; (so as to bear them the sincerest good will, and to do them all the good we can;) and that not seven times only, but seventy times seven. - Notes on the Bible

Dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori pe zi se întoarce, spunând: „Mă pocăiesc” - Adică, dacă dă suficiente dovezi că se pocăiește cu adevărat, după ce a păcătuit de atâtea ori, primește-l ca și cum nu ar fi păcătuit niciodată împotriva ta. Dar această iertare se cuvine numai celor adevărați pocăiți. Într-un sens inferior, trebuie să iertăm pe toți, fie ei pocăiți, fie cei nepocaiti (pentru a le purta cea mai sinceră bunăvoință și a le face tot binele pe care îl putem); și nu numai de șapte ori, ci de șaptezeci de ori câte șapte. 

Iata asadar ca iertarea nu este si nici are cum fi automata, neconditionata. Si odata inteles acest lucru, potentialul manipulator este anihilat. Nu total, pentru ca situatia poate fi exploatata si in sens invers... Cert este insa ca iertarea crestina nu este si nu trebuie sa fie o capcana , mai ales tinand cont de expertiza luciferica in sucirea textelor pentru pierderea si zapacirea credinciosilor.